Language

I love the Romanian language. It´s warm, expresive and natural for me.

Well during the last week I have realized something and decided that I will swich to english.

I have 10 people in total to thank for this directly:

9 of them are my team for this year. We were having a ^team space^ and they told me simple, short and to the point: Mishu - share more, tell more and ask more. It is true. For the ones that know me I am person that will not speak a lot but rather listen. 4 years ago when joining AIESEC a good friend - Dani4 :)) took me aside and told me the exact same thing. Well during time this changed as I was more and more the person that was asked to answer the questions or expected to put the questions. Well i was now thinking about the way that we usually function. When being in a new situation we are much more attentive, observative, detail oriented, needing to know and understand. We need this in order to build the intuition. Because after having this things we are much more oriented towards feeling and what our intuition sais not really analyzing the details, the information. Well...I am still building knowledge and understanding and testing my intuition in a new enviorement with diffrent rules.

the 10th person is Codru ... that posted some really incredible words and made me think

If you have an apple and I have an apple and we exchange these apples then you and I will still each have one apple. But if you have an idea and I have an idea and we exchange these ideas, then each of us will have two ideas.

George Bernard Shaw

Sharing and giving is an attitude more than an action.

with great appriciation to all of you!

traim intr-o poza?

In vremurile de acum putem face cam orice. Ne auzim si comunicam dintr-o parte a lumii cu cealalta parte fara nici un decalaj macar. Putem vedea ce se intampla in spatiu sau aproape in orice punct al planetei. Putem fi conectati cu mai multe locuri si persoane in acelasi timp...iar totul se intampla in timp real. Aproape ca putem opri timpul. Poze, filmulete de o calitate extraordinara... dar oare ... am ajuns sa traim in poze? in chat-uri? in videoconferinte sau pur si simplu vorbind la telefon? Ma uit in albumele din facebook si incep sa cred ca da. S-a schimbat felul in care comunicam? Cu siguranta ca da. Avand atatea modalitati de a comunica mai comunicam ceea ce e cu adevarat important? Sunt legaturile mai puternice? Sau ne ascundem in spatele pozelor, melodiilor, si a cuvintelor banale menite sa dea impresia unei comunicari?

Care e diferenta intre o scrisoare si un e-mail?
- hartia care poti sa o tii in mana si sa o simti
- scrisul - frumos sau urat, tremurand sau foarte caligrafic...spunand ceva magnific prin forma unica. spunand ca acolo esti tu si nimeni altcineva. spunand ca asa esti tu.
- mirosul de hartie, de vechi, de nou, de parfum...sau pur si simplu mirosul gentii postasului
- timpul...asteptarea
- faptul ca dai, respectiv primesti ceva - o scrisoare e un cadou
- intimitatea - un expeditor, un destinatar si un singur detinator al ei
- efortul
- emotia de a o deschide
- emotia asteptarii unui raspuns

probabil ca sunt eu...old fashion... dar ar fi interesant din cand in cand sa ne aducem aminte cum e sa nu ai mobil sau messenger, internet, skype, facebook sau...blog ;)



Ciudat... caci eu abia mi-am cumparat un aparat foto acum 1 luna.

cu capul in nori :D

Mishu

:)) ce e frumos si lui Dumnezeu ii place!

expozitie in *el ANDINO*

mjva

2600m mai aproape de stele

Bogota DC ...




Un oras la inaltime care ofera cam orice iti doresti.
Se intinde dispre nord spre sud, adapostit de un lant muntos spre orient care ii da un aspect minunat. Asta deoarece fiind atat de inalt schimbarile de vreme se observa foarte frumos. Dimineata: soare, cer senin si mult verde oferit de o varietate de copaci. Pranz: se inoreaza iar norii incep sa ascunda varful muntilor si incet incet muntele dispare de tot. Seara: ploaia, norii abia se risipesc. Cerul roz cu un albastru inchis, padurea proaspata si gata de somn. Un spectacol zilnic ... iar noi, 8 mil. de locuitori zilnic spectatorii acestui spectacol.






Bine ati venit!

plaza Bolivar, biserica Catolica

palatul justitiei, plaza Bolivar

resedinta presedintelui Uribe (cladirea cea mai bine pazita in Columbia)

la Candelaria, cartierul cel mai vechi din Bogota

biserica Catolica, zona Candelariei. Absolut superba :)

5:10 pm ... deja se lasa seara:

:) noapte buna!

wish you were here!

Lalena, my queen, pupa de mosi, material prost, cartofi prajiti, mi-e frica, manta, godzi, first lady, cola, numai tu, doua pene portocalii, cea mai frumoasa zi, munte, gagica mea, motoare, mjva.

http://www.youtube.com/watch?v=2A9OHtk1Ubc

62 de ore in autobuz

Ma gandesc la Victor scriind aceste randuri. Dragule, am ajuns sa petrec atata timp in autobuz dar sa invat cum sa-l petrec! :) Somn...un film...niste muzica...pierdut putin printre imagini, privelisti si ganduri ... si iar somn! Nici nu-ti dai seama si am ajuns.

Despre autobuze si calatorit prin Columbia

Context:

In Columbia nu exista transport feroviar.

Drumurile sunt ... cam ca la noi. Depide de perioada anului daca exista pericolul sa ramai blocat in trafic datorita alunecarilor de teren, respectiv apa dar in general lucrurile astea se stiu dinainte si sunt anuntate :)

Distante: lungi sau foarte lungi

Tip de peisaj si de drum: daca vrei sa pleci din capitala spre oricare alt oras trebuie sa cobori ... mult (deoarece Bogota e la 2600m) ceea ce inseamna serpentine, dar o priveliste minunata!

Conducatorii auto: Indemanare avansata pentru condus mai ales datorita experientei care o au ... ani de zile de raliuri (cel putin asa pare din afara traficul)

Pentru orice starin aterizat in Columbia ... ghid pentru calatorit:

1. Biletele de autobuz ca orice de altfel se negociaza...asa ca fara pic de rusine te duci, intrebi de bilet cat costa si apoi zici ca nu ai decat jumatate din suma. In fuctie de accent pretul final e mai mare sau mai mic. (lo minimo señior, lo minimo!)

1' Daca esti strain Numele de pe bilet e o variabila continua ... aduce cu ceea ce ai dictat pe litere dar...nu chiar

2. Autobuzele niciodata nu pleaca la ora stabilita nici nu ajung la o ora exacta

3. Indiferent daca esti in Bogota unde e frig sau in Cartagena unde mori de cald in autobuz INGHETI de frig, asa ca o paturica e necesara sau daca nu ... pune pe tine tot ce ai! Locurile de la geam sunt mai friguroase!

4. Daca iti place sa privesti pe fereastra asigurate ca esti oki cu imaginile care se schimba foarte rapid si ca esti pregatit de un raliu in autobuz sau mai bine incearca un mareol (o pastiluta roz...care toata lumea o savureaza ianinte de o calatorie pentru a dormi linistit tot drumul indiferent de dinamica autobuzului)

E intreresant. Nu e greu si nu e periculos transportul trebuie doar sa stii niste trucuri si sa stii cand sa inchizi ochii :) (by the way ... pt a alege compania cu care vrei sa calatoresti unul din lucrurile constant afisate e numarul de accidente avute in ultima perioada, raniti si morti - impresionant cat de mici sunt numerele, sincer fata de ceea ce te-ai astepta sau ce ma asteptam eu)

Una din partile care m-au entuziasmat inca de la inceput in legatura cu anul acesta in Columbia si cu jobul care il am: LC coaching ... si anume multe calatorii. Ma bucuram mult pt ca stiam ca asa voi putea descoperi mai mult despre ceea ce inseamna Columbia cu adevarat. Asa si e, insa am primit mult mai mult. Doua saptamani, doua orase ... dar cate persoane, cati prieteni noi, cati oamnei deosebiti. Multa oboseala, intalniri de dimineata pana seara printre responsabilitatiile si obligatiile zilnice (uff... e-mailul asta ... util dar...pisalog).

Orase vizitate: Medellin, Baranquilla, Bucaramanga si San Gill ... coming soon!

Despre ciudati...

Ciudati … lumea e plina! Eu sunt o ciudata, tu esti un ciudad! Pana la urma lucrurile care ne atarg sunt lucrurile ciudate. Arata ciudat te fac sa te simti diferit! Pana la urma toata lumea vrea atentie, iar ciudatii atrag atentie intr.-un fel sau altul!

Cand te simti ciudat?
Cand tu esti in fusta si camasa si toti ceilalti in tenisi
Cand ajungi la un restaurant si primesti o farfurie plina de chestii ciudate care … nn stii daca sau cum se mananca!
Cand mergi in oras sa dansezi si te trezesti ca nu stii cum … nu-ti iese!
Cand intarzii la birou pt ca te-ai pierdut in autobuz!
Cand cineva iti povesteste toata viata intima in 5 minute de cand v-ati cunoscut.
Cand stai cu cineva si … pur si simplu nu stii ce sa-i spui.
Cand pleci si nu stii ce se va intapla nici aici nici acolo.
Cand stii ca ceva se va intampla desi nimeni nu zice nimic
Cand te trezesti dimineata si te gandesti la tot ce a fost ieri
Cand ne intalnim, zambesti, zambesc si ne oprim aici
Cand as vrea sa iti spun tot dar nu situ cum sau de unde sa incep
Cand te caut stiind ca si daca te gasesc de fapt total ramane pe loc
Cand imi vine sa plang pt ca iti aud vocea si mi-e dor de tine
Cand imi vine sa rad deoarece esti stangaci nestiind cum reactionez
Cand doar eu rad…sau numai eu nu rad … iar ceilalti incearca sa imi explice sau …doar sunt descumpaniti
Mereu...doar ca atunci cand stii ca e normal si ca tuturor li se intampla devine placut atat timp cat stii ca important e sa fii tu fericit. Asta te face un ciudat oki. Good wirdow! Sometimes I am one :))

to all the wierd-os in my life! ... multumesc ca existati ... :D I am not alone :p

o imagine ... mai mult decat 1000 de cuvinte?

parte din delegatia Columbiei

alaturi de cei 23 de romani in Brazilia

MC all STARS 08-09

bubule...in sfarsit domnisoara, nu?

aproape de una din minunile lumii

Rio de Janeiro - la fabela

Rio de Janeiro - Copacabaña

Colombia es passioñ !

Identitate

AIESEC - Congresul International - una din lucrurile spectaculoase care am avut norocul sa le traiesc mai mult deact o data. Iar asta pentru ca aduce impreuna atatia tineri, atat de diferiti, atat de asemanatori, atat de pasionati, tineri frumosi, fericiti, valorosi, curiosi, creativi, ambitiosi, stransi in acelasi loc cu un scop, acela de a da mai mult, de a lua mai mult din ceea ce fac zi de zi.



Ce au insemnat pentru mine aceste 10 zile?


- o confruntare a mea cu mine si cu identitatea mea...cine sunt? de unde sunt? parte din mine era alaturi de delegatia care o reprezentam, Columbia, mereu prezenta, mereu plina de energie, veselie, mereu vizibila si compacta. Pe de alta parte Roman pana la capat in sufletul meu, bucuroasa la culme sa vad fetele cunoscute, sa vad tricouri ci tricolorul nostru, sa aud si sa cand cantece romanesti.
- multe vorbe intelepte, multe ganduri, multe idei. Din norocoasa, am avut sansa sa fiu aici chiar acum cand AIESEC implineste 60 de ani. Datorita acestui fapt reprezentanti a multor generatii trecute ni s-au alaturat in a discuta, a intelege ce se intampla in jurul nostru si cum avem impact prin ceea ce facem. Cateva din intrebarile care mi-au ramas in minte dupa discutiile avute...
- ce e nevoie pentru a avea succes in domeniul care te pasioneaza?
- ce oferim noi cu adevarat? context sau continut?
- care sunt stalpii societatii?
- care e rolul economiei in pastrarea pacii?
- cum faci legaturile intre punctele forte astfel incat slabiciunile sa nu conteze?
- ce e etic?
- e etic a actiona marunt pentru ca e mai sigur si mai confortabil?
- e etic a amana in asteptarea momentului potrivit?
- e etic a realiza posibilul in loc sa realizezi imposibilul?
- ce e bine sa iei in calcul cand alegi ceea ce faci?
- ce e constant in viata unui om?
- e adevarul absolut undeva acolo sau undeva aici?



700 de suflete ... fiecare cu intrebarile lor...

Brazilia, un loc feeric, frumos de vizitat si cred ca si mai frumos de trait!

va las cu cateva poze :)

Drag de drag!

Multumesc Anca pt ca mi-ai adus aminte ce face viata sa fie frumoasa. Cat de simplu si cat e de adevarat. Iubirea se daruieste si atat! Nimic nu e mai frumos decat atunci cand simti ca ca ti-e drag, cand simti emotia, golul in stomac, cand prinzi privirea celuilalt si e de ajuns pt ca acolo spui tot ce simti cu adevarat si vezi il simti pe cel de langa tine. Interesant cum de atatea ori ne pierdem in atatea lucruri superficiale si atat de putin importante si uitam de cei dragi, uitam sa le spunem ca ne sunt dragi, uitam sau ne simtitm stingheri sa le aratam ca ne sunt dragi si totul pentru ca ne e frica, ne e frica ca vom da mai mult, nu vom primi ceea ce asteptam si atunci actionam cu prudenta. Si de ce? De ce?

Multumesc ca sunteti aproape de mine, imi sunteti dragi tare de tot! ma apucasem sa scriu o lista si mi-am dat seama ca sunt atat de norocoasa ... sunteti multi si sunteti toti aprope de mine!

pt voi: http://www.youtube.com/watch?v=5sexSnh3xH4&feature=related

multumesc ca m-ai facut sa imi dau seama ce e important!

acelasi lucru dar atat de diferit

Acelasi AIESEC, dar atat de diferit :)

Natco Cartagena - prima conferinta nationala

350 participanti
17 comitete locale
5 zile
1 seara de poveste
3 nopti nebune
1 globall village cu 20 de nationalitati
o echipa de facilitatori extraordinara
o echipa de MC exceptionala ;)
mult peste si orez :))
5 zile care le simt ca si cum ar fi fost 1 luna - full ... full bien :)


Am ajuns in Cartagena pt premeeting si deja schimbarile se simteau. pe langa caldura si umezeala cel mai diferit a fost modul in care am lucrat. M-am simtit pierduta...nimeni nu stia cand ce facem sau cine e responsabil :( Dupa doua zile ce era clar e ca va trebui sa fim flexibili si sa ne adaptam. Sau cel putin eu asa am simtit. Am fost putin speriata deoarece nu m-am simtit pregatita si nu am simtit ca toti intelegem ce se intampla cau ce ar trebui sa se intample. Conferinta a inceput sambata la ora 8 dimineata :) Ne-am intalnit la 6:30 si am pus totul la punct. In o ora jumatate am simtit ca am facut mai mult decat in cele 2 zile de premeeting. Asa ca la ora 8:oo am 350 de nebuni au intrat dansand si cantand intr-o sala, miscandu-se unul mai bine ca celalalt. Fete, baieti ...toata lumea dansa. Dupa deschidere dupa intarzierile de rigoare :)) dupa multe urlete si strigate ale fiecarui LC dupa role-calluri - supper coordonate si pregatite am intrat in deschiderea legislativa a conferintei. O chestie foarte serioasa si oficiala in care se inregistrau nr de delegati si se votau anumite propuneri cum ar fi statutul LCurilor. Ciudat dupa galagia dinainte acum era o liniste profunda si niste fete foarte seriose si responsabile :)



Ei ... dupa deschidere au inceput sesiunile si apoi Global Village-ul :)
20 de nationalitati, multa presa, dansuri, cantece traditionale si foarte multi oameni. Am intalnit cativa romani stabiliti in cartagena care erau atat de bucurosi sa vada ca Romania e reprezentata. Aici spaniola mea s-a dat pe fata...obligata de imprejurari mi-am dat drumul asa ca acum o stapanesc cam la nivelul unui copil de 4 ani :) yupyyy...

A fost interesant sa vad ca lumea NU STIE unde e Romania, si ca cel mai usor e sa le zici ca e aproape de Rusia. Pe de alta parte deoarece suntem in Europa si in Uniunea Europeana lumea crede ca suntem foarte bogati si foarte dezvoltati :)
(multumesc ambasadei Romaniei si doamnei ambasador in Columbia pt tot sprijinul acordat :) )


In sfarsit mi-am cunoscut echipa de vicepresedinti si am vazut adevarata forta a AIESEC Columbia - oamenii. Tranzitia oficiala a fost ... greu de explicat ... a fost ca un vis! 350 de oameni imbracati frumos, toti in alb, intr-un loc special amenajat pentru noi pe zidurile cetatii vechi Cartagena care apara orasul.









MC ALL STARS :) ready for tranzition













Parte din echipa de vanzari - mi-au facut un induction special :)

















One out - one in
Macieck - MCVP X 07/08
Mishu :) - MCVP CD 08/09














happy shiny people ...










frumos...trebuie sa fug fiindca avem intalnire cu Supervisory Group - ce distractie!
dar va mai povestesc!

mishu

Intre aici si acolo --- ne intalnim

La mii de kilometri distanta
Aici lumina acolo intuneric,
Aici intuneric acolo lumina :)


si totuci chiar asa ... ne intalnim INTRE :)




:) iubesc muzica columbiana!

mishu

La tierra del olvido

http://www.youtube.com/watch?v=4kqT3QZrZcc&NR=1

pup de mos!

mjva

o alta fata a Columbiei ...

Cartagena…

Ai zice ca e un loc unde soarele e la el acasa, caldura, plaja, vacanta... e ceva ciudat cu orasul asta ... e ceva misterios ... dar ... De unde vine oare misterul care marea il emana? Probabil din departare…cand vezi valuril cum vin si se sparg in stanci, se transforma in spuma si … inapoi de unde au venit. Ca un moment …il ai in fata ta iar daca un-l prinzi atunci gata … a plecat.

Cartagena e un oras turistic, inundat de straini si oarecum rautacios din cauza asta. Asta insa un inseamna ca un e minunat, doar ca se simte inghesuiala, stresul, aglomeratia, interesul si in general atentia speciala oferita strainilor. Cu toate astea are un farmec deosebit. Un sentiment de frumusete, de special, de cochet, o mandrie aparte fata de restul Columbiei, fiind o emblema a tarii de altfel. Ca orice oras poti vedea central care e foarte frumos, ingrijit si ofera multe raspunsuri legate de historia aceptor parti. Fiind o poarta catre occident, catre statele unite, e un adapost pentru acestia atat pentru bune cat si nu doar pentru bune. Viata insa o gasesti la marginile centrului, in cartiere mai sarace putin unde viata e alt ritm. In unele parti oamneii traiesc cu usile deschise larg, fiind o comunitate foarte stransa, vecini care sunt deja familie, nu doar prietei, relatii paropiate si foarte mult interes pentru ceilalti. As zice ca e o lume a femeilor deoarece barbatii sunt de obicei ocupati, iar femeia conduce casa care e locul principal pentru toti. Tinerii traiesc c parintii pana destul de tarziu si sunt foarte apropiati. Fetele invata as fie cochete inca de mici de la mame iar frumusetea e um lucru foarte apreciat. Daca esti femeie atunci femeie sa fii. Se pun foarte mult in valoare cu ce lê-a dat Dumnezeu.


Despre barbati...interesanta poveste.... Ca sa fie clara toata ideea intai sa intelegem in mare partile Columbiei si tipurile de oameni. O sa ne axam mai mult pe barbati :) Asa ca los Costeños sunt cei care traies in zona coastei - Cartagena, Baranquilla, Santa Marta. Los Paisas sunt cei care traiesc in zona cafetiera - zona crescatorilor de cafea - Medellin, Pereira, Manizales, Armenia. Los Caleignos sunt cei din zona de sud, in special Cali, unul dintre principalele orase ale Columbiei in urma cu cativa ani, oras insa care a avut mult de suferit de pe urma conflictului dorgurilor. Cei din Bogota...imi scapa acum cum se numesc cert e ca si eu sunt o categorie aparte. Se pare ca cei mai apreciati baieti sunt los paisas datorita felului lor de a fi, o combinatie intre fermecatori dar seriosi si foarte muncitori. Los Caleignos sunt clar cei mai buni dansatori. Cali e orasul dansului si daca in Columbia aproape orice baiat stie sa danseze ei ...cei din Cali te lasa cu gura deschisa. Los Costegnos sunt papuselele Columbiei. Sunt pe cat de frumosi pe atat de fustangii. Majoritatea fetelor pe care le-am intrebat fie el costegnas sau nu au zis ca nu ar vrea o relatie cu un Costegno deoarece acestia nu stiu ce e fidelitatea. :( ... In Bogota...lucrurile sunt mai linistite...mai putina pasiune si mai mult spirit de metropola. Binenteles mai sus e o generalizare...care clar nu e valabila pt toata lumea ... dar e interesant sa vezi perceptiile columbienilor fata de columbieni. Eu...am descoperit ca cei din Cartagena sunt foarte deschisi, prietenosi si calzi. Cu siguranta un loc in care mi-ar place sa traiesc...o perioada :)

Mare...soare...papa bun si chefuri pe cinste :)

Natco in Cartagena (conferinta nationala de pregatire) a fost o alta nebunie ... urmeaza ...


dor de mare...dor de soare

mishu

MC Colombia 08 |09

:) Suntem in storming si ma bucur!

Pentru cei care ma stiu stiu ca e un moment dificil pentru mine...invat sa exprim ce simt ...nu-mi iese tot timpul dar...decat sa raman frustrata invat de la ceilalti si spun ce am de spus. Tocmai am incheiat prima conferinta. Multe s-au intamplat si tocmai de aceea a fost genial... :)

un micfilmulet de introducere:



:) will be back with news from Cartagena!

mishu, cu drag

Aproape o luna :)

Relativ (fiindca nu-mi dau seama daca repede sau foarte repede) trece timpul si uite ca aproape e o luna de cand sunt aici...in Bogota. Un oras extraordinar de frumos. Fiind atat de sus, de multe ori mi se pare ca se simte ca esti mai aproape de cer, mai ales la apusul soarelui deoarece norii arata altfel. Norii...din pacate avem parte destul de mult de ei. Vremea ma surprinde in fiecae zi ... daca dimineata ploua nu inseamna ca va fi frig, ca va ploua, ca va fi cald mai tarziu sau senin...inseamna ca asa e acum iar mai tarziu...cine stie...orice e posibil asa ca tricou si manusi deodata pe strada nu e un lucru atat de ciudat.

Pregatind o sesiune despre diferente culturale pentru prima conferinta nationala mi-am dat seama de un lucru care s-a intamplat de cand am venit aici: nu am fost singura decat o data, o singura data cand m-am dus singura sa cumpar paine :)) Intr-adevar se simte foarte mult colectivismul, oamenii stau impreuna, mereu si foarte rar fac un lucru singuri. Ciudat pentru mine deoarece simt ca-mi fura din libertate. Dar nu e asa...cred...
Una din radacinile acestui...colectivism e clar familia. Famlia e pe primul loc din cate am vazut pentru majoritatea persoanelor. Iar pe locul doi cred ca e mancarea :)). Nu stiu cum e in sanul failiei, cred ca e un mediu foarte calduros. In weekend plec in Cartagena unde vom sta la mama Luisei de fapt la familia Luisei. Sunt curioasa cum va fi. Cert e ca momentul pranzulu de exemplu e un moment foarte important in timpul zilei. Nu conteaza ca te grabesti sau esti ocupat, asta nu e un motiv pentru a manca in graba. Mancarea de pranz e locul in care te intalnesti cu cei dragi, stai impreuna, savurezi mancarea. Si clar ai ce savura. Intotdeauna pranzul e colorat...carne - peste, pui, vita...de toate daca se poate, orez, cartofi, legume, salate, fasole, oua, fructe, suc, porumb, supa, desert...toate odata :) din fericire altitudinea ajuta putin silueta asa ca ...poti manca mai mult decat ti-ai inchipui. Totul gatit, cu foarte multa maiestrie. Ieri a fost ziua lui Martha si am mers la un restaurant specific nordic (coasta marii Caraibe) unde totul avea la baza Platan. Platanul e un fel de banana in diferite stagii ale vietii - mai cruda mai coapta - prajita si gatita cu...orice sau de toate. Ce nu poate lipsi insa e branza...un alt aliment omniprezent. Supa, felul doi, simpla, desert...nu conteaza branza e prezenta :)

cred ca mi s-a facut foame...ma duc sa mananc un mango :) Despre fructe...mi-ar fi greu sa le enumar...sunt atatea ca nu stiu exact ce am gustat si ce nu sau ce-mi place si ce nu... este timp :)

un abrazzo!

mishu

Traim intr-o lume tot mai mica ?

11 Iunie, 23:40, Bogota

Doar 15 ore si totul s-a schimbat. Peisajul, culorile, sunetele, oamenii, imprejurarile, relatiile, asteptarile...mancarea, muzica, vremea, altitudinea, atmosfera, regulile...sentimentele, gandurile si ciudat, dar eu m-am schimbat...instantaneu.
Urmeaza un an in Columbia (inca nu-mi vine sa cred desi sunt aici de doua saptamani), un an in Bogota nerabdatoare sa cunosc cat mai mult din aceasta tara ... uimitoare. O istorie zguduitoare, o realitate promitatoare, resurse din plin.

Cateva lucruri care le anticipez legate de acest an:

- sunt atatea locuri frumoase si diferite incat nu o sa pot pleca fara sa fac un tur numai pentru a-mi umple mintea, sufletul si aparatul foto cu aceste ¨imagini¨
- imi va fi dor de casa, mai ales de cei de acasa si nu va fi mereu usor
- voi lucra si locui cu o echipa puternica, cu niste oameni atat de diferiti si care au atat de mult de dat incat la sfarsit lucrurile vor avea 9 perspective
- voi dansa si canta ca si cum nimeni nu ar privi sau asculta
- voi stii sa prioritizez lucrurile importante
- voi putea sa dau mai multa incredere si sa arat sentimente
- voi invata cum sa traiesc in moments of conflict
- voi stii ce urmeaza si ce e cu adevarat important in ceea ce urmeaza-
- voi stii cum sa nu ma simt singura fiind doar eu cu mine



Pana acum au fost doua saptamani pline de tot felul de sentimente: am simtit ca sunt atat de norocoasa ca pot fi aici, m-am simtit independenta, m-am simtit dependenta, mi-a fost teama, am simtit emotia fiecarei descoperiri, fiecarui lucru nou, responsabilitatea fata de motivul pentru care sunt aici, asteptari ridicate, m-am simtit neinteleasa si ciudata, apreciata, m-am simtit singura, dar am simtit si grija unor oameni pe care abia ii cunosc. Multe, un amalgam de sentimente care vin toate odata. M-am simtit confuza.



Sunt aici ... pe cealalta parte a globului ... si ma intreb oare cat de mare e lumea?